1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Evanghelia după Sfântul Luca

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 12

    1. Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi plătit și ultimul bănuț".

Capitolul 21

    1. A văzut și o văduvă săracă punând acolo două monede mici.

Mărturisirea curajoasă a Fiului Omului
(Mt 10,26-33)

Capitolul 12

59 Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi plătit și ultimul bănuț" i.

Ofranda văduvei
(Mc 12,41-44)

Capitolul 21

2 A văzut și o văduvă săracă punând acolo două monede mici b.

 

Note de subsol


i Lit.: lepton; este o monedă greacă, valorând 1/128 dintr-un dinar.
b Este numele cartierului din partea de sud-est a Ierusalimului, aproape de piscina cu acelaşi nume. Nu există nici o posibilitate de identificare a acestui turn.
Lit.: care de optsprezece ani avea un duh de infirmitate.
Spre deosebire de muştarul alimentar cunoscut în mod obişnuit la noi Sinapis alba, muştarul descris în parabolă este Brassica nigra, care avea sămânţa cea mai mică cunoscută pe timpul lui Isus (cu diametrul de 1 mm şi greutatea de 1 mg), între plantele cultivate. Unii călători povestesc că au trecut în Palestina prin lanuri de muştar unde plantele erau mai înalte decât omul, iar tulpina de grosimea braţului unui om.
În Palestina, fântânile erau destul de largi, încât puteau intra oamenii pentru a se ascunde (2Sam 17,18-19). Gura fântânii era acoperită pentru a păstra apa curată şi pentru a evita ca persoanele sau animalele să cadă în ea. Apa era scoasă cu urcioare mari (In 4,11).
Lit.: care va mânca pâinea.
Lit.: îngrăditură cu gard viu. Viile, grădinile şi lanurile celor bogaţi erau înconjurate cu garduri vii, de-a lungul cărora stăteau la umbră vagabonzi şi cerşetori.
Expresia este folosită de Isus pentru a sublinia caracterul ataşamentului pe care-l cere de la discipoli. Alegerea pe care trebuie s-o facă discipolul este aceea dintre afecţiunea naturală pentru familie şi ataşamentul faţă de Isus. În multe cazuri acestea nu sunt incompatibile, iar ura împotriva propriei familii, în ea însăşi, este monstruoasă, însă cel care-l urmează pe Cristos trebuie să fie pregătit, dacă este necesar, să acţioneze împotriva a ceea ce are mai drag ca şi cum i-ar fi obiect al urii.
Drahma este o monedă de argint echivalând cu un dinar.
După legea ebraică (Dt 21,17), primului născut i se cuvenea o porţie dublă faţă de ceilalţi fii.
Lit.: a căzut pe gâtul lui. Este o referinţă la ritualul întâmpinării unui oaspete.
Unele manuscrise adaugă, sub influenţa v. 19: ia-mă ca pe un zilier al tău.
Lit.: batos. Este o unitate de măsură pentru lichide de aproximativ 40 l.
Lit.: koros. Este o unitate de măsură pentru cereale conţinând aproximativ 450 kg.
Mamona este un cuvânt de origine aramaică ce nu apare în textul ebraic al VT, dar este menţionat în manuscrisele de la Qumran, în Targum şi Talmud şi se referă la banii câştigaţi în mod necinstit sau cheltuiţi cu intenţie rea.
Afirmaţia înseamnă clar şi fără echivoc că despărţirea celor căsătoriţi poate fi acceptată într-un caz extrem, dar nu există posibilitatea încheierii unei noi căsătorii. Înlocuirea unui soţ cu un altul înseamnă adulter.
Lit.: byssos = ţesătură fină.
Sânul lui Abraham exprimă intimitatea (In 1,18), participarea împreună cu Abraham la banchetul mesianic (In 13,23; Mt 8,11), speranţa de a fi primit de Abraham îndată după moarte. Expresia mai înseamnă şi reunirea cu strămoşii (Gen 15,15; 25,8).
Deşi în context termenul nefolositor pare forţat întrucât slujitorul a fost descris ca îndeplinind servicii utile, el se aplică perfect discipolilor: ei nu pot pretinde că activitatea lor este indispensabilă pentru Dumnezeu. În acest sens, colaborarea omului cu Dumnezeu trebuie să se caracterizeze prin umilinţă şi modestie.
Unele manuscrise, probabil după Mt 24,40, conţin v. 36: Doi oameni vor fi pe câmp: unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. Dar în majoritatea manuscriselor lipseşte.
Vg îl numeşte publicanus. Spre deosebire de Levi (Matei), sau Zaheu, "publicanii" erau agenţi subalterni ai şefilor de vamă (numiţi la Roma portitores). Ei aveau cea mai urâtă reputaţie în societate. Literatura rabinică îi asociază nu numai cu hoţii, ci şi cu criminalii. Talmudul le interzice să apară ca martori într-un proces şi să împlinească funcţia de judecători. Fariseii şi cărturarii îi acuzau de impuritate pentru că aveau contacte cu păgânii şi cu evreii decăzuţi. Aceeaşi reputaţie o aveau şi în lumea greco-romană: Xenon îi considera hoţi, Lucian îi asemăna cu proprietarii caselor de pierzare, iar Cicero îi numea "cei mai vicioşi dintre oameni". Este explicabilă revolta fariseilor şi a cărturarilor atunci când Isus mănâncă în compania lor (Mt 9,11; Mc 2,16; Lc 5,30).
Comparaţia foloseşte o figură grotescă. Textul este sigur, totuşi unii comentatori au căutat alte explicaţii pentru semnificaţia cuvintelor: 1) unii au încercat să interpreteze "urechea acului" ca fiind numele unei intrări înguste în cetate; 2) alţii înlocuiesc cuvântul grec kamelos = cămilă cu kamilos = funie. Amândouă încercările sunt puţin probabile. În centrul atenţiei este aici învăţătura lui Cristos potrivit căreia, atât pentru bogat, cât şi pentru sărac, nu există mântuire decât prin harul lui Dumnezeu. Dar pentru cel bogat mântuirea este mai grea.
A împărţi săracilor jumătate din avere, depăşeşte cu mult învăţătura rabinică ce considera ca măsura cea mai ridicată a ofertelor pentru săraci 1/5 din avere şi nu mai mult de 1/5 din câştig. Restituirea împătrită era prevăzută de lege (Ex 21,37) numai pentru un singur caz: furtul sau uciderea unui animal mic; celelalte despăgubiri erau de 20%.
Lit.: mna; monedă greacă = 100 de drahme (= 100 de dinari).
Unele manuscrise omit v. 25 pentru a se acorda probabil cu Mt 25,28.
Lit.: cele ce sunt spre pace.
Lit.: scăunel sub picioarele tale; imaginea reprezintă supunerea totală a inamicului: piciorul învingătorului peste capul celui învins.
Lit.: camera tezaurului, menţionată deja în Neh 12,44. Taxele şi ofrandele pentru templu erau colectate, după mărturia lui Iosif Flaviu, în curtea femeilor, prin treisprezece casete pe care erau înscrise diferitele tipuri de oferte: "Shekeli noi", "Shekeli vechi", "Ofrande de păsări", "Păsări pentru arderi de tot", "Lemn", "Tămâie", "Caseta milei" şi încă şase casete cu inscripţia: "Ofrande de bunăvoie".
Lit.: duo lepta. Un lepton este o monedă din cupru valorând 1/128 dinari.
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro